Oameni nesimţiţi şi oameni care nu gândesc (I)

În ultima vreme, parcă toţi nesimţiţii şi oamenii care nu gândesc (să nu fiu şi eu nesimţit şi să-i numesc proști), îmi ies în cale şi am prea multe de comentat la adresa lor. Scriu aici că poate-poate cuvintele astea ajung pe la ochii cui trebuie şi se schimbă în bine.

Referitor la oamenii care nu gândesc de care vreau să vorbesc, veţi vedea de-a lungul articolului de ce i-am ales şi voi da exemple concrete, nişte situaţii în care nu ai nevoie să fii geniu, să ai facultate, nici 4 clase, poate puţin din “şcoala vieţii”.
Oamenii nesimţiţi, în acest caz sunt cei întâlniţi de mine prin mijloacele de transport (din întreaga ţară). Am ales să scriu despre aceste două categorii de oameni simultan deoarece de multe ori un singur individ face parte din ambele categorii.
1. Patru urechi şi doar o pereche de căşti.
Peste tot pe unde merg cu trenul sau autocarul, văd câte un cuplu sau doar simpli prieteni care ascultă muzică sau se uită pe smartphone la un film. Amândoi trebuie să împartă o singură pereche de căşti şi de fiecare dată reuşesc să mă uimească cu a lor negândire. În loc să folosească amândoi urechile cele mai apropiate dintre ei, aleg să le foloseaca fix pe celelalte două. De ce?! Nu înţeleg. În modul ăsta, de fiecare dată când unul din ei întoarce capul ca să vadă pe geam un Logan depăşind autocarul sau cine știe ce, îi smulge casca din urechea celuilalt.
Mai jos am realizat o imagine în care se înţelege cum ar trebui să se folosească o pereche de căşti în doi. (Ca să nu fiu considerat rasist şi nici homofob după episodul cu Conchita Wurst, am ales două personaje afro-americane, iar fata are barbă).

 2. Cum beau din sticlă în maşină?
Dacă tot suntem în autocar sau în maşină şi acum ştim cum să folosim o pereche de căşti în doi, vreau să vă zic că se poate bea dintr-o sticlă în maşină şi să rămâi cu toţi dinţii în gură.
Atunci când eşti într-o maşină în mişcare şi bei dintr-o sticlă, rişti ca şoferul să frâneze, sticla să se lovească de scaunul din faţă, tu dai cu dinţii de sticla de apă, apoi împreună cu ceilalţi îţi cauţi dinții pe jos, pe sub scaun.  Unii, ca o măsură de precauţie, anunţă şoferul: “frate, vezi că beau din sticlă. Să nu pui frână brusc!”. Mi se pare puţin stupid. În primul rând, un şofer nu pune frână brusc doar aşa, ca să probeze noile plăcuțe. Frânează ca să evite un accident. Deci nu cred că ăla se mai gândeşte la tine. Dacă are de frânat, frânează!
Aşa că, după părerea mea ar mai fi o variantă. Să te intoci cu capul într-o parte, cu privirea spre geamul lateral (de preferat cel opus ţie, să ai loc). Astfel eşti cu sticla perpendicular pe sensul de mers şi în caz că frânează brusc, nu dai decât cu urechea de scaunul din faţă în cel mai rău caz. Dar rămâi cu dinţii în gură. Acum depinde de fiecare. Dacă vrea un zâmbet frumos în continuare, să facă cum am explicat. Dacă vrea un zâmbet mai “aerisit”, să nu mă bage în seamă.
*Exemplele continuă, însă nu vreau să vă plictisesc cu o postare mult prea lungă, aşa că am hotărât să împart articolul în mai multe capitole ce urmează să le postez în următoarele zile.



1 comment:

  1. Simti ca te-ai schimbat de cand ai venit in Bucuresti?

    ReplyDelete